Am tinut atat de mult ieri, vineri, sa trimit newsletter catre clientii mei. Au intervenit multe schimbari in ultima perioada si facusem o pauza destul de lunga deja. In plus, imi incalcasem deja propria definitie de integritate – fa ce spui – pentru ca imi spusesem ca voi trimite newsletterul joi.
Aveam deja textul si formatul (acolo inca mai folosesc formate, sabloane) pentru ca am un ajutor pentru asta, o persoana grozava, si am pornit hotarata sa trimit un nou semn, un nou gand de analiza catre clientii mei. Culmea, cu titlul Clienti sau parteneri? Tu ce ai?
Mi-a luat cateva ore bune sa rezolv un detaliu legat de un link, de copierea unui cod dintr-o parte in alta, detalii care alta data ar fi insemnat minute si atat. Lucrurile nu mergeau si eu nu vedeam ca era mai important sa imi regasesc linistea in acel moment, sa las sa treaca timp si chiar sa revin la ceea ce chiar cred: orice lucru are momentul lui si poate acum nu era momentul sa trimit acest newsletter.
Victorie! la un anumit moment, intr-o clipa furata din timpul nostru de familie de vineri seara (atentie!), am reusit sa trimit newsletterul.
Care arata asa:
<!DOCTYPE html>
<html>
<head>
<title></title>
</head>
<body>
Si tot asa pana la final. Iti imaginezi ce am simtit cand l-am vazut in propria mea casuta de email?
LINISTE!
Aici vine partea cea mai interesanta! In alt moment al vietii mele, mi-ar fi cazut cerul in cap! As fi simtit nevoia sa sun cativa dintre clientii care sigur l-au vazut deja in emailurile lor si sa explic.
De data asta, nu. De data asta, am inteles ca:
- nu trebuia sa insist sa fac ceva ce nu se cerea facut in acel moment
- am crescut in interiorul meu cu mult de acum cativa ani si de aceea acum am puterea interioara sa ii ghidez si pe altii
- ca frica imaginata de a fi considerata incompententa si de a fi subliminal respinsa este inca in mine pentru ca nu poti da jos tencuieli pe care le porti de 46 de ani dintr-o data, dar este acum in zona constienta a mintii mele. Acum o vad si o simt cand apare si stiu ce sa fac cand se insinueaza in viata mea.
Pentru astfel de momente de liniste pe care sa le pot darui si altora am ales sa ies din recrutare si sa fac coaching. Pentru astfel de momente si mult mai mult, te invit sa pui mana pe inima si sa te intrebi daca tu poti face singur toate salturile de constiinta de care ai nevoie ca sa iti atingi potentialul. Eu nu pot singura.
Te invit sa lucram impreuna. Da, direct. Te invit. Sa iti tai craca de sub picioare mai ales tu, cel care spui acum, ca tu nu ai nevoie de nimeni.
Scrie-mi ce stii ca nu stii singur. Amandoi facem saltul.

