Eu sunt Mihaela si sunt in proces de a învăța să fiu vulnerabilă
Vulnerabilitatea până nu demult era considerată o slăbiciune și poate și tu evitai să îți arăți această parte, tocmai pentru a nu fi considerat slab. Totuși, eu am ajuns să cred că a fi vulnerabil și a putea să arăți asta într-un mod în care celălalt să nu se simtă șantajat emoțional este, de fapt, o calitate.
De ce spun asta?
Pentru că fiind vulnerabil reușești să creezi conexiuni și să înlături măștile ce te fac să ții la distanță pe toți cei din jurul tău. Vulnerabilitatea din perspectiva profesională înseamnă din punctul meu de vedere să ai puterea să recunoști atunci când greșești, să poți să spui atunci când nu înțelegi ceva și să nu te simți stânjenit pentru asta și să îți arăți emoțiile ori de câte ori le simți, însă într-un mod profesional. Toate aceste elemente pot crea conexiuni între membrii unei echipe, iar această conexiune duce în cele din urmă la o mai bună colaborare.
Așa cum spuneam și în newsletterele trecute (din perspectiva unui lider) din ce în ce mai multe companii doresc să treacă de la competiție la colaborare, însă acest proces are la bază, de fapt, o mai bună conexiune între membrii echipei.
Din perspectiva unui angajat, consider că în timpul ședințelor de grup se poate aloca 10 minute în care fiecare să discute despre ceea ce îl macină în momentul respectiv fie în plan personal sau profesional în funcție de fiecare cum simte, iar toți ceilalți i se pot alătura cu un sfat, un îndemn sau pur și simplu câteva cuvinte de sprijin. Un astfel de moment poate crea conexiune și poate fi de ajutor pentru a cunoaște părțile vulnerabile ale colegilor și poți cunoaște altfel o altă față a oamenilor pe care tu îi coordonezi.
De multe ori tu ca lider ești considerat un om puternic și o persoană care le știe pe toate și care de foarte puține ori greșește (cel puțin așa te văd cei din echipa pe care tu o coordonezi). O astfel de imagine te ajută să menții ordinea și, de ce nu, să ai o anumită autoritate, însă în momentul în care tu îți expui o situație în care ai greșit sau ai luat o decizie nu tocmai bună ești vulnerabil.
Asta te apropie de ceilalți membri ai echipei și se creează o altfel de conexiune. Într-un astfel de moment se uită de ierarhizarea profesională, iar ceilalți membri te văd ca pe o persoană la care pot veni cu ușurință în momentul în care greșesc, fără să te simtă stânjeniți.
Ce zici, ai avea curajul să fii vulnerabil în fața membrilor echipei știind că acest lucru poate duce la colaborare?
RO 
EN